Doctorul Plantelor: Operațiuni tehnologice la repicarea răsadurilor de legume,explicatie pe intelesul tuturor

joi, 27 decembrie 2018

Operațiuni tehnologice la repicarea răsadurilor de legume,explicatie pe intelesul tuturor



Repicarea este operațiunea prin care se răsădesc răsadurile crescute pe pat germinativ sau în tăvițe alveolare cu celule mici în pahare rotunde sau pătrate ori în tăvi cu celule mai mari. Această etapă are loc la aproximativ de 20-30 de zile după semănat, în funcție de temperatura din răsadniță și substratul utilizat. Practic, 
răsadul este gata de repicat în momentul în care poate fi manevrat fără riscul de a fi rupt sau deteriorat în cursul operațiilor de repicare (chiar daca nu sunt împlinite cele 20 de zile menționate mai sus). Totodată, este bine sa aibă două frunze adevărate bine dezvoltate și un sistem radicular bine dezvoltat. Întârzierea repicatului conduce inevitabil la alungirea necorespunzătoare a tulpinii și cu efecte negative grave pe termen lung pentru plante.


                                                                                       

Repicarea răsadurilor se face în ghivece de plastic, mate (ghivece individuale rotunde sau pătrate, sau celule alveolare), închise la culoare, prin care nu pătrunde lumina la rădăcină.

De reținut că rădăcinile care vin în contact cu lumina își reduc treptat funcțiile specifice de absorbție a apei si a elementelor nutritive. La fel de important este și faptul că, indiferent de plantele repicate, un volum mai mare de substrat este întodeauna de preferat în locul unui volum mai mic.

                                                                                        

Pentru obținerea răsadurilor de tomate pentru ciclul I, sunt recomandate ghivecele rotunde cu diametrul de 9 cm, cu înălțime cât mai mare. De asemenea, mai pot fi utilizate și tăvile alveolare cu 28 de celule sau celule pătrate 7 x 7 x 8 cm, dar trebuie avută grijă să nu se întârzie perioada de plantare deoarece plantele vor crește exploziv în înălțime, într-un timp foarte scurt.

Substratul pentru repicat

Substratul  utilizat pentru repicare poate fi un amestec de pământ de pădure cu turbă. Dacă nu se utilizează turbă pentru îmbunătățirea texturii substratului și se utilizează mraniță, trebuie avută grijă ca aceasta să fie forte bine descompusă, cu  textură foarte fină, să fie de ovine sau bovine și să nu se adauge cantități exagerate (un raport de 1/4 sau 1/5 nu are efecte negative asupra dezvoltării răsadului.

De asemenea, în compoziția substratului utilizat la repicare , se recomandă adaosul unui îngrășământ \"slow release\"  adică cu eliberare lentă de 4 luni sau 6 luni. În acest fel se evită riscul ca mai ales în ultima perioadă de dezvoltare a răsadurilor, din cauza volumului mic de substrat, planta să rămână fără o aprovizionare optimă de nutrienți la nivel radicular.
Totodată, în amestecul pentru repicat se poate adăuga și perlit horticol, acest produs având capacitatea de a aera solul și de a absorbi apa și de a o elibera apoi în mediul ambiant.
                                                                                            
Imediat după repicare, se menține o zi sau două o temperatură constantă zi/noapte de 22/24 grade C pentru reducerea stresului de repicare și reluarea cât mai rapidă a dezvoltării răsadului. După aceste 2 zile, se revine la alternanța zi/noapte a temperaturilor. Diferența temperaturilor dintre zi și noapte trebuie să fie de 5-7 grade C, cu mențiunea că nu trebuie ca temperaturile înregistrate noaptea sau ziua să scadă sub 7 grade C, iar o temperatură mai mare noaptea decât ziua vă induce alungirea tulpinilor în dauna dezvoltării vegetative normale.
                                                                                             

Tratamente fitosanitare la răsaduri

Pe tot parcursul dezvoltării răsadurilor se va urmări ca plantele să fie constant udate, fertilizate și tratate contra dăunătorilor. 
Cum thripsul își începe activitatea de hrănire la o temperatură de 8 grade C, indiferent de anotimp, probabilitatea apariției lui în astfel de spații este apropate certă dacă în culturile din anii anteriori a fost detectată prezența lor acolo. Și în această perioadă, utilizarea capcanelor pentru insecte este o condiție obligatorie pentru managementul combaterii eficiente a dăunătorilor din răsadniță
.
Din acest motiv, se recomandă ca de la prima irigare, cel târziu la a doua irigare, să se utilizeze Actara pentru protecția răsadurilor împotriva acestor insecte. De asemenea, 1-2 tratamente cu Previcur Energy contra căderii plăntuțelor sunt recomandate în această perioadă (10-14 zile pauză între tratamente). Ca alternativă la Previcur Energy poate fi utilizat Topsin sau Folpan, dar cu mare atenție să nu se atingă vârfurile sensibile ale răsadurilor, deoarece există riscul major ca acestea să fie distruse în urma tratamentului, dacă acesta nu este corect efectuat. Dacă există riscul apariției acarienilor, se recomandă și 1-2 tratamente cu acaricide cum ar fi Vertimec sau Milbeknok.

                                                                                              



Fertilizarea răsadurilor

Aplicarea îngrășămintelor în această perioadă se face constant, la fiecare irigare. Ca fertilizatori, se utilizează îngrășăminte minerale NPK echilibrate, în aceleași concentrații ca la răsaduri (10-20 g la 10 litri de apă). De asemenea, pentru o dezvoltare radiculară foarte bună, se pot utiliza agronutrienții (îngrășăminte tehnice de ultimă generație) cu ar fi Sprintene, Sal-Wax Ca, Calciamec/Alcaplant. Utilizarea acestor agronutrienți induce dezvoltarea armonioasă a sistemului radicular, îngroșarea tulpinii, dezvoltarea viguroasă a sistemului vegetativ, scurtarea distanțelor internodale și, de asemenea, induce o rezistență mărită față de stresuri (frig, secetă, exces de fum, atac de boală, salinitate, etc.)
Sursa:https://www.marcoser.ro