Ingrasamant foliar cu extract natural din plante Bionat Plus

BIONAT PLUS nu este un fertilizator de sol ci un ingredient de stimulare pentru plante cu reacţie foarte rapidă fiind absorbit prin frunze aproape instantaneu.

Fertilizantii solizi cu azot(N), potasiu(K) aplicaţi la sol, fiind foarte solubili sunt repede spălaţi din sol, iar fertilizanţii solizi fosfaţi formează cu ionii de potasiu(K), magneziu(Mg), aluminiu(Al) şi fier(Fe) produşi insolubili care nu pot fi folosiţi de plantă.

BIONAT PLUS acţionează la nivelul celulei plantei, asupra intensificării procesului de fotosinteză, grăbind sinteza clorofilei şi a altor proteine (carbohidraţi) din celulă.

Ca urmare a acestor reacţii se accelerează metabolismul plantei care conduce la creşterea sistemului radicular atât în adâncime cât şi a numărului de perişori absorbanţi, mărind absorbţia substanţelor nutritive din soluţia solului de către plante. Aceste fenomene se produc într-un ritm accelerat într-un interval de 48-72 ore.

Testele făcute cu îngrăşăminte foliare arată că după 60 de minute de la aplicarea produsului foliar, 90% din BIONAT PLUS se regăseşte în rădăcinile plantei, fiind absorbit prin porii frunzelor (stomate) care se deschid favorabil la temperatura de peste +17°C între orele 10-18 .

Efecte pozitive asupra activităţii auxinelor din BIONAT PLUS au elementele Zn, Cu, Mn, Fe care stimulează biosinteza acestor fitohormoni, iar auxinele la rândul lor influenţează transportul şi acumularea a numeroşi ioni. Aproape toate elementele dintr-o plantă se găsesc sub control hormonal. Sub influenţa auxinelor în internodurile plantelor se acumulează N, P, K.

Potasiul (K) activează enzimele care participă la formarea proteinelor, asigurând creşterea eficienţei utilizării azotului, diminuează transpiraţia plantelor asigurând o economie de apă la nivelul ţesuturilor, asigură o mai bună rezistenţă a plantelor la secetă şi o mai bună valorificare a apei. Prin creşterea conţinutului în elemente minerale a sucului celular, potasiul (K) măreşte rezistenţa plantelor la îngheţ.

Sulful (S) este important pentru formarea proteinelor şi încorporarea azotului; este implicat şi în formarea uleiurilor vegetale şi lipidelor. Sulful (S) este absorbit sub formă de SO4, direct prin rădăcini sau prin învelişul foliar.

Deficienţa în sulf determină reducerea creşterii recoltei din punct de vedere calitativ în mod special prin acumularea dăunătoare a NO3 în fructe şi frunze ca o consecinţă a reducerii formării proteinelor.

Datorită sulfului din compoziţia produsului BIONAT PLUS eficacitatea îngrăşămintelor minerale folosite este deosebită la cultura de rapiţă pentru ulei.

Folosind îngrăşământul foliar BIONAT PLUS în perioada de înspicare la cultura de grâu, prezenţa sulfului în compoziţia acestuia determină formarea unui procent mai mare de gluten în boabele de grâu.

Absorbţia P şi N este mult mai intensă în prezenţa auxinelor din BIONAT PLUS.

Administrarea auxinelor şi a ionului de Ca (calciu) determină îngroşarea membranelor celulare.

Auxinele stimulează degajarea ionilor de hidrogen (H) din ţesuturi, care este de mare importanţă în transportul ionilor.

Auxinele din BIONAT PLUS accelerează:

- merexa (diviziunea celulară) şi elongaţia (efect auxinic);

- creşterea masei vegetative şi a sistemului radicular (se poate aplica şi la seminţe) ceea ce este foarte important pentru aprovizionarea plantelor cu substanţe nutritive şi apă mai ales în condiţii de an secetos;

- determină creşterea de flori femele (produce şi stimulează formarea florilor partenocarpice, cele care dau fructul) de mare importanţă economică la castraveţi, tomate, vinete etc;

- stimulează legarea şi creşterea fructelor;

- previne apariţia bolilor (se intensifică metabolismul calciului, creându-se o barieră mecanică împotriva diverselor fungii, bacterii, microorganisme) BIONAT PLUS avand şi un rol de fungicid indirect;

- auxinele forţează plantele să producă antioxidanţi naturali (care nu se mai formează datorită aplicării intensive a N, P, K) care determină distrugerea radicalilor liberi rezultaţi în procesul de metabolizare a alimentelor folosite de om. Radicalii liberi provoacă grave afecţiuni tumorale.

Lipsa oligoelementelor (microelementelor) din seminţe, fructe, legume obţinute doar cu îngrăşăminte la sol(N, P, K) duc la grave boli metabolice intens manifestate în societatea modernă. Prin aplicarea îngrăşământului foliar BIONAT PLUS se înlătură aceste grave pericole.

Proporţia optimă a tuturor elementelor face ca efectul BIONAT-ULUI PLUS să fie deosebit de eficient , obţinându-se sporuri de producţie cuprinse între 30-35%

BIONAT PLUS are ca efect imediat:

- creşterea accelerată a plantelor;

- creşterea numărului de flori bigote şi a numărului de fructe;

- stimularea formării unui număr mai mare de bulbi şi tuberculi;

- înlătură efectele carenţelor în microelemente (datorată utilizării intensive a îngrăşămintelor complexe);

- măreşte rezistenţa plantelor la secetă;

- scoate rapid din stres plantele în caz de calamităţi (grindină, îngheţ);

BIONAT PLUS este un produs compatibil cu toate tipurile de erbicide şi substanţe de combatere a dăunătorilor. Nu prezintă reziduuri toxice.

Se aplică pe plante şi frunze prin pulverizare în condiţii de cer senin, la temperaturi +17°C şi +25°C, fără pericolul unor ploi iminente.

Nu se aplică pe plantele umede, când bate vantul, la temperaturi scăzute.

Dozele de BIONAT PLUS la unitatea de suprafaţă (ha) se administrează în cantităţile de apă adaptate la utilajele folosite (terestru sau aeriene).

SURSA:https://www.seminteplante.ro

Efectele temperaturilor scăzute asupra răsadurilor,uite ce trebuie sa facem

Temperatura în zona sistemului radicular trebuie să fie de 18-20°C şi nu mai redusă de 12°C. În caz contrar, absorbţia unor elemente minerale va fi redusă semnificativ. Cel mai afectat element în condiţii de temperaturi scăzute este fosforul. Absorbţia acestuia se poate reduce şi cu peste 70%, conducând la deficit de fosfor, ceea ce va însemna un sistem radicular slab dezvoltat, dar mai ales o stare energetică deficitară a întregii plante. Să nu uităm că fosforul este principalul transportor de energie al plantei.

Simptomele vizibile care apar în cazul temperaturilor mai scăzute faţă de optim sunt pe frunze. Acestea capătă o culoare violacee, mai ales pe partea inferioară, semn al unei absorbţii deficitare a fosforului. Folosirea în acest caz a unor îngrăşăminte foliare complexe, bogate în acest element, cum ar fi FOLIMAX 0,3%, este foarte benefică. Fenomenul este amplificat în cazul în care amestecul nutritiv este unul clasic, pe bază de pământ de ţelină, mraniţă şi nisip. Acest amestec este de regulă mai rece.

Şi cultivatorii care au ales turba ca substrat pentru producerea răsadurilor pot avea probleme, dacă au semănat sau repicat mai devreme. Printre multiplele avantaje pe care le are acest substrat se numără şi acela că permite plantelor un ritm mai mare de creştere. Deci ar fi trebuit să semănăm mai târziu cu cca două săptămâni. Realizăm în acest fel şi o importantă economie de energie. Sau, ce am dat în plus pentru procurarea turbei recuperăm printr-un consum mai mic de energie pentru încălzit. Dar rămân celelalte avantaje, printre care lipsa agenţilor patogeni şi a seminţelor de buruieni, o bună capacitate de reţinere a apei ş.a.

Atenţie la tipul de turbă pe care îl folosim! În general, pe piaţă sunt două tipuri: pentru semănat şi pentru repicat. Cel pentru semănat are o rezervă de elemente nutritive mai mică. Asta înseamnă că, dacă prelungim momentul repicării, plantele nu vor mai avea suficientă hrană şi vor dezvolta o culoare verde gălbui.

În acest caz va trebui intervenit cu îngrăşăminte foliare complexe, cu macro şi microelemente, aminoacizi şi alte substanţe bioactive, de genul FOLIMAX 0,3-0,5%. Aceste intervenţii se vor face şi în cazul folosirii unei turbe adecvate, special pentru repicare, dacă se prelungeşte perioada de producere a răsadului cu mult peste cea optimă.

De exemplu pentru tomate, vârsta optimă este de 45-55 de zile. Ea poate să crească la 65 de zile dacă se folosesc ghivece mai mari pentru repicat şi dacă se efectuează 1-2 răriri a răsadurilor, adică o scădere a desimii plantelor pe m2, pentru a evita alungirea acestora.

Referitor la agenţii patogeni, atenţie la ciupercile de sol care sunt favorizate de temperaturile scăzute şi de umiditatea ridicată a aerului. Este vorba de Pythium debaryanum, Rhizoctonia solani şi Fusarium spp., care provoacă aşa-numita „cădere“ a plantulelor de tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, pepeni galbeni, varză, conopidă şi salată. De aceea recomand ca, ori de câte ori condiţiile de mediu permit, să se aerisească răsadniţa sau solarul răsadniţă.

Concomitent se vor efectua tratamente preventive cu Previcur sau Proplant 0,15%, sau Previcur Energy 0,1%, sau Folpan, sau Merpan 0,15%. Prevenirea alungirii plantelor se poate face cu un produs pe bază de Cycocel, 0,1-0,15%. Tratamentul se aplică începând din faza de 2-3 perechi de frunze adevărate. Un efect retardant îl are şi aplicarea unui tratament cu zeamă bordeleză.

Atenţie la temperatura apei cu care se realizează soluţiile de tratament! Aceasta nu trebuie să fie mai mică de 15°C şi mai mare de 25°C. De asemenea, este bine ca, înainte de efectuarea tratamentelor cu 24-48 de ore, plantele să nu se ude.

Referitor la udarea răsadurilor în această perioadă, în condiţii de temperaturi mai scăzute, normele vor fi mai mici la intervale ceva mai mari, pentru a se evita excesul de umiditate. Aceşti doi parametri sunt în funcţie de componentele amestecului nutritiv, de caracteristicile hidrofizice ale acestuia.

10 pasi esentiali pentru a va produce singuri rasadurile

1. Pregatirea spatiilor unde veti produce rasadurile

Puteti utiliza spatiul din balcon (daca este inchis si are o expozitie sudica sau vestica), camere incalzite si bine luminate, dar se pot utiliza si mici adaposturi acoperite cu materiale plastice, rasadnite, solarii sau sere.

2. Dezinfectarea este importanta

Dezinfectarea cu substante specifice a uneltelor, ghivecelor, terinelor, etc. si completarea inventarului de ‚,mijloace tehnice’’. Spalati bine cu apa si Domestos sau Formalina toate uneltele ce vor fi folosite la producerea rasadurilor. La fel se procedeaza si cu terinele sau ghivecele daca acestea au mai fost utilizate inainte. Se pot transmite boli viitoarelor plantute.

3. Alegeti cu atentie semintele

Semintele utilizate la producerea rasadurilor trebuie alese cu grija deoarece de calitatea lor depinde obtinerea unor rasaduri viguroase si de calitate. Inainte de a va procura semintele, informati-va cu privire la alegerea soiului sau hibridului. Verificati pe ambalajele semintelor indicii de calitate a acestora: termen de garantie, tratamente aplicate pentru dezinfectie, etc. Este recomandat sa utilizati seminte care sunt in termen de garantie la data semanatului, altfel facultatea germinativa scade sau exista riscul unei rasariri necorespunzatoare sau chiar compromiterea acesteia.

Mare atentie atunci cand utilizati seminte produse in gradina proprie in anii precedenti. Exista riscul ca procentul de puritate al semintelor sa fie unul scazut, ceea ce conduce la scaderea valorii biologice a soiului sau la segregare si obtinerea unor culturi neuniforme!

4. Pregatiti semintele

Inaintea semanatului semintele se pregatesc printr-o serie de operatii (incoltire fortata, calire, stratificare, dezinfectie) care au drept scop o rasarire mai rapida si mai uniforma, stimularea cresterii rasadurilor si prevenirea transmiterii de boli. Dezinfectia este obligatorie chiar daca pe ambalaj nu este specificat acest lucru. Fac exceptie semintele drajate (acele seminte care sunt ‚, imbracate’’ in amestecuri organo – minerale la care se adauga insecto – fungicide si substante stimulatoare ) si cele sub forma de banda de hartie.

5. Substratul nutritiv

Substratul nutritiv joaca un rol foarte important in reusita obtinerii unor rasaduri de buna calitate, de aceea este necesar sa intruneasca urmatoarele caracteristici: sa aiba o structura corespunzatoare pentru a asigura schimbul de gaze cu atmosfera, sa fie afanat, sa aiba porozitate mare (˃ 75% ), permeabilitate, cu o capacitate mare de retinere a apei, bogat in elemente nutritive, un pH corespunzator cerintelor speciei la care se produce rasadul si o capacitate de tamponare ridicata pentru a mentine valoarea pH-ului.

Astfel de substraturi se obtin prin amestecarea mai multor componente de natura organica si anorgnica cum sunt: turba neagra si rosie, mranita, pamantul de telina sau de gradina, nisip sau perlit(vezi articolul Retete de amestecuri nutritive pentru producerea de rasad si semanat ).

Cel mai simplu este sa-l cumparati gata preparat de la magazinele de specialitate.

In cazul in care optati pentru prepararea amestecului, nu uitati sa faceti din timp opertiunea si sa dezinfectati substratul rezultat.

Dupa dezinfectie, timpul de pauza este de 10 – 30 de zile functie de substanta folosita.

Exemplu:

Dazomet 90 G → 200 g/m²

Formalina → 2l/ m²

Previcur → 300g/ m²

Sulfat de cupru 3%

Pentru o mai buna dezinfectie, amestecul se intinde in strat uniform de 25 – 30 cm grosime iar dupa aplicarea tratamentului se inveleste cu o folie din polietilena sau prelata timp de 3 zile.

Dupa dezvelire, substratul se lopateaza pentru a inlatura  vaporii de pesticide.

6. Semanatul

Semanatul se efectueaza in diferite moduri: in palete alveolare, diferite tipuri de ghivece, ladite din lemn, terine din teracota, in strat de amestec nutritiv, etc.

Indiferent de metoda aleasa aveti grija sa calculati volumul de pamant necesar functie de numarul de rasaduri pe care vreti sa-l obtineti.

Semanatul in ladite / terine se face prin imprastiere sau in randuri distantate la 3 – 4 cm.

Semanatul direct in cuburi nutritive, ghivece, pastile Jiffy prezinta avantajul eliminarii repicatului dar are dezavantajul ca ocupa o suprafata mai mare.

Pont: Semanatul direct in cuburi/ghivece este obligatoriu la specii sensibile la repicat si transplantat cum sunt castravetii, dovleceii, pepenii galbeni. Acestia se planteaza la locul definitiv cu tot cu balot (cubul de pamant in care a fost produs ).

7. Repicatul

Repicat = lucrare de transplantare provizorie a plantelor mici din semanatura deasa la distante mai mari.

Prin acest procedeu se mareste spatiul de nutritie al plantelor  la o suprafata de 5 – 13 ori mai mare decat cea initiala.

Se asigura desimea optima cresterii normale a plantelor prin crearea unor conditii mai bune de lumina, aer, hrana si apa.

Momentul repicrii difera de la specie la specie.

Exemplu: La tomate, ardei, vinete se repica cand frunzele cotiledonale au pozitie orizontala si au aparut primele frunze adevarate.

Varza, prazul, telina, salata se repica la 3-4 frunze adevarate.

Adancimea de repicat difera functie de particularitatile biologice ale plantelor.

Plantele care au proprietatea de a forma radcini adventive pe portiune de tulpina ingrosata in sol (tomate, varza, conopida, castraveti )  se repica pana sub primele frunze, in timp ce ardeii si vinetele se repica doar cu 1 – 1,5 cm fata de adancimea din semanatura. Celelalte se repica la aceeasi adancime.

8. Lucrarile de ingrijire

Lucrarile de ingrijire aplicate rasadurilor incep imediat dupa semanat si dureaza pana la plantarea la locul definitiv. Acestea constau in dirijarea factorilor de vegetatie: lumina, temperatura, umiditate, nutritie, combatere fitosanitara.

Dirijarea luminii: daca rasadurile se produc in perioada februarie – mai, se asigura conditii optime de lumina prin asezarea rasadurilor la o expunere cat mai mare de lumina. Orientarea rasadnitelor usor inclinate spre sud, sere/solarii la care se curata sticla/folia din polietilena de praf.

Repicatul plantelor atunci cand acestea au tendinta sa se autoumbreasca.

Daca producerea rasadurilor se face in perioada mai- iunie, este necesara umbrirea rasadurilor pentru a reduce excesul de lumina care poate produce arsuri tinerelor plante iar temperaturile ridicate conduc la alungirea rasadurilor si chiar ofilirea acestora.

Umbrirea se face cu acoperirea ferestrelor/ foliei/ geamului rasadnitei cu rogojini, paie, storuri sau alte materiale care sa permita luminii difuze sa patrunda la plante.

Temperatura se dirijeaza functie de specie si de faza de vegetatie si se coreleaza cu intensitatea luminii.

Fiecare planta are nevoie de temperatura optima specifica pentru a rasari uniform intr-un timp cat mai scurt.

De regula, pana la rasarire se asigura o temperatura de 22 – 24º C. Dupa ce plantele au rasarit, timp de o saptamana se scade temperatura la 12 – 14º C, exceptie fac plantele sensibile si care au nevoie de temperaturi mari(castraveti, pepeni galbeni, dovlecei ) de 20 – 22ºC.

Dupa repicat se asigura un minim de 18º C.

Umiditatea atmosferica trebuie tinuta sub control astfel incat sa nu favorizeze aparitia bolilor criptogamice.

Udarea rasadurilor cand sunt mici iar timpul este friguros, se face rar si cu putina apa pulverizata foarte fin.

Pont: Apa trebuie sa fie la temperatura ambientului pentru a nu raci substratul si a produce stres plantutelor.

Pe  masura ce vremea se incalzeste, udarile se fac mai des si cu cantitati mai mari de apa care sa patrunda adanc si sa umezeasca substratul de pamant pe toata grosimea.

Asigurarea regimului de nutritie se face prin dozarea componentelor in amestecul de pamant si prin fertilizari suplimentare faziale cu ingrasaminte chimice sau organice.

Se fac 1–2 fertilizari, prima la 6-7 zile dupa repicat si a doua la 12 zile dupa prima.

Se utilizeaza ingrasaminte complexe sub forma de solutii cu concentrati de 0,3 – 1 % cu mare atentie. Distribuirea se face printre randurile de plante urmata de o stropire cu apa pentru a spala picturile de fertilizant cazute pe frunze.

Ca ingrasaminte organice se utilizeaza must de gunoi, gunoi de pasari sau alte preparate bio existente pe piata, ex. Cropmax.

Must de gunoi 10 – 20 g / l apa

Gunoi de pasari 5 – 7 g / l apa

Combaterea bolilor, mai ales cele criptogamice aparute din cauza umiditatii crescute se face cu solutii de concentratie 0,15 % la un interval de 6 – 7 zile.

Ca produse se utilizeaza: Folpan, Captadin, Previcur, etc.

9. Aerisirea rasadurilor

Aerisirile se executa zilnic cu scopul de a improspata aerul si de a elimina excesul de CO2 rezultat noaptea in timpul procesului de respiratie al plantelor. Prin aerisiri se regleaza regimul de temperatura si umiditate din aceste spatii.

10. Calirea rasadurilor

Calirea rasadurilor se face la cele produse pentru culturi timpurii cand in camp vor intalni conditii total diferite fata de cele in care au crescut.

Rasadurile necalite si plantate in camp, se vor prinde mai greu sau deloc.

Lucrarea incepe cu 6 – 7 zile inainte de plantare si consta in reducerea treptata a udarilor, intreruperea fertilizarilor si cresterea numarului de aerisiri.

Aerisirile se vor face, la inceput, numai pe timpul zilei, ca spre sfarsitul perioadei de calire, rasadurile sa ramana descoperite permanent.

Daca ati respectat toate conditiile necesare, este imposibil sa nu va bucurati de rasaduri de calitate superioara.

sursa  http://www.cartiagricole.ro/sfaturi-producere-rasad/