Aproape toate speciile de pomi şi-au scuturat petalele florilor. La unele specii deja se prefigurează producţia cu fructele abia formate şi păstrate de pomi, iar la măr încă se lasă greu desprinse ultimele petale. Ploile au fost destule, dar a fost şi timp favorabil polenizării. Prezenţa florilor, dar şi a ploilor a determinat, în unele plantaţii, amânarea efectuării tratamentelor fitosanitare. Acum este un moment cheie pentru efectuarea tratamentelor de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor. Vegetaţia pomilor este în plin avânt, dar nici agenţii patogeni nu se lasă mai prejos. Condiţiile de umiditate atmosferică mare şi prezenţa picăturilor de apă pe frunze creează condiţii favorabile pentru producerea infecţiilor de către bolile specifice pomilor. La sâmburoase, moniliozele şi-au făcut apariţia acolo unde tratamentele nu s-au efectuat la timp, cu produse şi doze corespunzătoare. Atacul la această dată se manifestă prin ofilirea în întregime a unor ramuri de rod cu fructele abia formate şi frunzele de pe ele: la prun, cireş, vişin şi cais. Atenţie, la unii caişi ofilirea şi tendinţa de uscare apar pe ramuri de schelet întregi. Acest lucru nu este cauzat de monilioz\, ci de înghe]area în iarnă a scoarţei pe unele zone ale trunchiului sau a bazei acestor ramuri. Dacă efectuaţi secţiuni în aceste zone, veţi observa că ţesuturile de sub scoarţă nu sunt verzi, ele sunt bunificate. Aceste ramuri se vor elimina în întregime, în speranţa că pomii vor forţa apariţia de noi creşteri din mugurii dorminzi. Cum a fost posibil să îngheţe unii caişi, în această iarnă cu minime absolute doar de minus 18-19 grade Celsius? A fost posibil, în primul rând că, la nivelul solului temperaturile sunt cu 3-4 grade mai jos. Au suferit de îngheţ în general doar pomii cu probleme în vegetaţie în cursul anului trecut: pomii netăiaţi, cu încărcătură mare de fructe, nefertilizaţi şi fără creşteri vegetative. Dar una dintre cauzele principale ale apariţiei afecţiunilor provocate de îngheţ este scăderea rezistenţei pomilor după temperaturile ridicate din decembrie şi ianuarie, perioadă în care o mare parte din substanţele de rezervă s-au consumat.
Dar să revenim la moniliozele de la sâmburoase. Pentru a opri ca alte noi ramuri de rod să se ofilescă şi să se usuce, pomii vor fi trataţi cu fungicide sistemice care au acţiune împotriva moniliozei (Folicur Solo, Teldor, Rovral, Signum, Switch, Chorus, Score etc.). Piersicul este puternic atacat în această perioadă de Băşicarea frunzelor. Netratat, rămâne fără primele frunze şi se reduce capacitatea de rezistenţă a pomilor la iernare. Fungicidele citate anterior, precum şi produsul Bravo pot fi utilizate cu succes la combaterea acestei boli. La păr şi gutui, tratamentele cu produse cuprice vor preveni atacul bolii „Focul bacterian al rosaceelor”. Gutuiul se va trata în floare cu fungicidul Aliette.
La măr, este o perioadă foarte favorabilă atacului de rapăn. La unele soiuri se evidenţiază şi atacul de făinare. Tratamentele se vor efectua cât mai repede posibil. În acest moment este recomandată combinarea a două fungicide: unul cu acţiune sistemică (Chorus, Score, Luna Experience, Maccani, Stroby, Systhane Forte etc.) şi unul cu acţiune de contact (Merpan, Folpan, Bravo, Antracol, Dithane etc.). Ambele produse vor fi utilizate la doza întreagă recomandată în prospect.
Chiar dacă în condiţii de ploi insectele sunt ţinute puţin în loc, ele îşi urmează totuşi ritmul biologic în strânsă corelaţie cu evoluţia fenologică a pomilor. Astfel că cele mai mari griji în această perioadă trebuie să acordăm insectelor al căror atac trece neobservat, dar îşi depun ponta pe fructe sau frunze, iar după ce larvele pătrund în organele atacate sau îşi fac adăposturi, combaterea devine dificilă sau chiar imposibilă. La prun, „Viespea seminţelor de prun” îşi începe depunerea ouălor pe fructele abia formate. Larvele pătrund în fructe, unde vor cosuma seminţele, iar odată cu întărirea sâmburilor fructele vor cădea în proporţie foarte mare. Deci, alături de fungicidele utilizate la combaterea bolilor, vom adăuga şi un insecticid (Novadim, Calypso , Karate Zeon, Actara, Nurelle D, Pyrinex Quick, Reldan etc.). Pentru eliminarea atacului acestui dăunător este nevoie de trei tratamente cu insectcide alternative, de la scuturarea petalelor, la intervale de 8-10 zile între ele. Aceste tratamente vor combate şi viermele prunelor generaţia I şi afidele.
La măr, insecticidele nu vor lipsi acolo unde avem atac de afide şi unde am avut atac de „Viermele pieliţei fructelor”, ai cărui larve sunt prezente acum în coroana pomilor şi care se vor transforma în fluturi ce vor da naştere la prima generaţie a dăunătorului, a căror larve devin tot mai greu de combătut. Trebuie urmărită şi apariţia fluturilor la „Viermele mărului”, generaţia I, şi efectuarea a cel puţin două tratamente pe generaţie, cu insecticide. În plantaţiile cu suprafeţe mai mari, capcanele cu feromoni sexuali se vor instala pentru monitorizarea evoluţiei unor specii de insecte dăunătoare. În ele se vor lipi masculii odată cu apariţia şi zborul lor în vederea împerecherii şi vom putea determina cel mai bine momentul optim de efectuare a tratamentelor fitosanitare.
sursa http://zdbc.ro