Doctorul Plantelor: Nautul, planta rezistenta la seceta, care poate inlocui carnea

duminică, 28 octombrie 2018

Nautul, planta rezistenta la seceta, care poate inlocui carnea


Considerat mult timp un aliment al saracului, nautul revine in preferintele celor care vor sa consume alimente benefice organismului, datorita calitatilor sale nutritive. De aceea, pe fondul cresterii consumului, poate fi si o solutie pentru cei care vor sa dezvolte afaceri in domeniul agricol.
De la naut se consuma atat pastaile tinere, verzi, preparate ca supe sau mancaruri, cat si boabele prajite si macinate care se pot consuma in amestec cu cafea sau chiar ca inlocuitor de cafea. Nautul este asemanator cu soia si se poate folosi in prepararea chiftelelor, sarmalelor sau pilafurilor, fiind un foarte bun inlocuitor pentru carne, fiind si mai gustos decat soia. Boabele de naut fierte, pisate si apoi amestecate cu pasta din semintele de susan (denumita si tahini) la care se adauga condimente, poarta denumirea de humus sau houmous.
Revenind la cei care se pot orienta catre cultivarea nautului in scop comercial, e bine de stiut ca se pot obtine si fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii. Spre exemplu, productia obtinuta de pe un hectar cultivat cu naut este evaluata la 387,25 de euro (valoarea productiei standard), in cazul beneficiarilor fondurilor europene disponibile prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR).
In plus, potrivit vechilor ghiduri ale solicitantilor (aflate in plin proces de rescriere), beneficiarii care foloseau material genetic romanesc primeau punctaj suplimentar. Printre furnizorii de seminte de naut sunt statiunile de cercetare, care ofera soiuri adaptate la conditiile pedoclimatice din tara noastra. Printre acestea se numara si Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Teleorman, care a derulat chiar si un proiect de cercetare cu fonduri europene privind identificare, testarea ecologica si selectia genotipurilor adaptate impactului schimbarilor climatice in cadrul speciilor de mazare, naut, ricin si bumbac.
Soiul de naut RODIN (Cicer arietinum L.)
Anul omologarii: 2006
Caracteristici
  • planta tip tufa, semierecta, cu crestere nedeterminata;
  • dezvolta 2-3 ramuri principale;
  • talia plantei mijlocie, de 51,0-55,0 cm;
  • inaltimea de insertie a primei pastai bazale la 23,0-27,0 cm;
  • frunze mici, de culoare verde-gri in perioada infloritului;
  • florile mici, corola de culoare alba;
  • formeaza 50,0-77,0 pastai pe planta;
  • semintele sunt mijlocii, rotunde sau unghiulare, cu tegumentul galben-bej;
  • numarul de seminte sanatoase este de 65,0-80,3 pe planta;
  • numarul de seminte formate in pastaie este 1,13;
  • greutatea semintelor este de 20,0-24,7 g/planta;
  • MMB=300-320 g;
  • continutul de proteina bruta in seminte 25,2-27,3%;
  • perioada de vegetatie este de 74-80 zile;
  • soi foarte rezistent la seceta;
  • rezistenta buna la antracnoza;
  • recomandat pentru cultivare in zonele cu ariditate din Romania;
  • capacitatea de productie 2.150-2.380 kg/ha.
Soiul de naut BURNAS (Cicer arietinum L.)
Anul omologarii: 2006
Caracteristici
  •   planta tip tufa, erecta, cu crestere nedeterminata;
  •   dezvolta 2-3 ramuri principale;
  •   talia plantei mijlocie-mare, de 50,0-60,0 cm;
  •   inaltimea de insertie a primei pastai bazale la 25,0-32,0 cm;
  •   frunze mijlocii, de culoare verde-inchis in perioada infloritului;
  •   florile mijlocii, corola de culoare alba;
  •   formeaza 62,0-76,2 pastai pe planta;
  •   semintele mijlocii, rotunde sau unghiulare, tegumentul galben-bej;
  •   numarul de seminte sanatoase este de 63,0-80,0 pe planta;
  •   numarul de seminte formate in pastaie este 1,03;
  •   greutatea semintelor este de 17,5-21,9 g/planta;
  •   MMB=280-310 g;
  •   continut de proteina bruta in seminte 24,8-27,1%;
  •   perioada de vegetatie este de 78-81 zile;
  •   soi foarte rezistent la seceta;
  •   rezistenta buna la antracnoza;
  •   recomandat pentru cultivare in zonele cu ariditate din Romania;
  •   capacitatea de productie 2.100-2.460 kg/ha.
Bune practici de cultivare a nautului in regim ecologic
Nautul are cerinte destul de mari fata de temperatura, fiind planta care suporta cel mai bine seceta dintre leguminoasele pentru boabe si preferand solurile cu textura mijlocie, bogate in calciu, nisipoase, usor salinizate., cum sunt cele din Campia Dunarii, in Dobrogea, campia de sud a Moldovei si Campia de Vest.
Cultura de naut poate urma oricarei alte culturi (in special dupa cereale paioase si floarea soarelui), dar nu se recomanda ca dupa naut sa fie semanate alte leguminoase. Nautul este, in schimb, un bun premergator pentru graul de toamna.
Lucrarile solului
Se recomanda ca aratura de baza, adanca de 20-22 cm, sa fie executata toamna cat mai devreme, dupa dezmiristit. Araturile d evara se lucreaza in mod repetat – se grapeaza, pentru nivelarea terenului si distrugerea buruienilor. Primavara, terenul se lucreaza cat mai timpuriu, dar numai dupa ce apa s-a scurs in profunzime pentru a evita compactarea solului.
Semanatul si lucrarile solului
Semintele de naut trebuie sa provina din culturi ecologice si sa aiba o puritate de 96% si germinatia de peste 90%. Nautul se seamana primavara devreme, cand solul ajunge la temperatura de 4 grade Celsius. Semanatul tarziu duce la scaderi mari de productie, ca urmare a uscarii solului, decalarii rasaririi si fructificarii.
Densitatea la semanat recomandata este de 40-50 de boabe germinabile pe metrul patrat, ajungandu-se la o cantitate de 80-120 de kg de boabe de naut/hectar. Semanatul se poate face in randuri simple sau duble, la o distanta intre randuri de 50-70 cm. Distanta trebuie sa permita efectuarea prasilei. Nautul se seamana la o adancime de 5-7 cm.
Dupa semanat, terenul poate fi tavalugit. In cazul in care apar buruieni sau crusta la nivelul solului, se poate efectua si o lucrare de grapare, dar inainte ca plantele sa rasara. Cand plantele de naut au o inaltime de 4-6 cm, poate fi necesara o lucrare cu sapa rotativa, efectuata in perioada din zi cand plantele isi pierd turgescenta, pentru a limita pierderile in densitate.
Prasitul se efectueaza de 2-3 ori, pentru a elimina buruienile, iar solul sa fie pastrat afanat.
Recoltarea nautului
Nautul are o coacere mai uniforma comparativ cu alte culturi si se recolteaza cand pastaile au culoarea galbena si frunzele s-au scuturat. Daca se intarzie recoltatul, semintele vor fi tari si vor fierbe greu.
In conditiile pedoclimatice din tara noastra se pot obtine productii de aproximativ 1.000-1.500 kg la hectar. In conditii optime, se poate ajunge la peste 2.500 kg/hectar.
Naut – indicatii terapeutice
Nautul este bogat in minerale, cu rol in eliminarea conservantilor din organism, proteine (24%), saruri minerale, vitamina E si complexul de vitamine B. Cu un procent consistent de hidrati de carbon (67,8%) si grasimi, nautul are o valoare alimentara deosebita. Inlocuieste cu succes carnea, deci e un aliment ideal daca vreti sa renuntati la carne rosie. Cele din boabele de naut se absorb lent si asigura un tranzit intestinal optim.
O cana plina de naut, echivalentul a 150 de grame, asigura cu 50% mai mult decat necesarul zilnic de molibden, 80% din cel de mangan, 70% din cel de acid folic, 50% din cel de fibre, 40% din cel de triptofan, 30% din cel de proteine. Cuprul, fosforul, calciul si fierul sunt alte elemente din compozitia nautului. Fierul produce energie, iar magneziul sporeste cantitatea de enzime care produc antioxidanti. Aceste boabe mai contin aminoacizi vegetali, zaharuri cu absorbtie lenta, care stimuleaza buna functionare a nervilor, muschilor, enzimelor si hormonilor.
Dieta care contine naut are efecte antioxidante si antistres, normalizeaza tranzitul intestinal, protejeaza impotriva bolilor de inima, regleaza somnul si previne diferite forme de cancer. Extern, aplicatiile cu faina de naut sunt utile in pleurezii, pentru atenuarea durerilor, in raceli, nevralgii.
Cura cu naut este ideala in primul rand peroanelor care sufera de diabet, avand un indice glicemic foarte scazut, cu valori intre 28-32. Un studiu efectuat in SUA a dovedit ca bolile de inima pot fi prevenite cu ajutorul unei diete bogate in naut, datorita continutului de flavonoide cu rol antioxidant (quercetina, kemferol, miricetina) si de fenoli (acidul ferulic, clorogenic, cafeic, vanilic).
Nautul este diuretic, antiseptic urinar, vermifug, fiind recomandat in oligurie, litiaza urinara, digestie lenta, stari congestive ale ficatului, astenii, activitati care necesita efort fizic.
Preparat sub forma de decoct (trei lingurite de boabe se fierb timp de 10 minute in 300 ml cu apa), nautul combate parazitii intestinali de orice fel. Tratamentul cu doua cani de decoct pe zi trebuie urmat timp de o saptamana.

Nautul prajit si apoi macinat are un efect puternic asupra aparatului digestiv si a sistemului nervos.
SURSA:www.stiriagricole.ro