Cum se identifica tipul de sol din gradina si cum se face analiza solului
Intr-o gradina mai mare sau acolo unde exista diferente de nivel, e necesar sa faceti test de sol in mai multe locuri. Luati mostre din colturile terenului, de pe diagonale si apoi din mijloc.
Profilul solului
Sapati o groapa adanca in pamant si examinati marginile gropii. Ar trebui sa vedeti straturi de diferite culori si texturi de sol. Practic veti vedea un strat de sol mai inchis la culoare in partea superioara a profilului (la suprafata) iar in adancime un strat mai deschis.
Solul fertil se afla in primii 30 cm (adancime) si majoritatea plantelor isi formeaza radacinile in acest sol fertil, unde se afla material organic, microorganisme si rame.
Solul din adancime nu este fertil si de aceea el nu trebuie adus la suprafata prin sapare altfel, calitatea solului va scadea.
Verificarea solului va avertizeaza ce masuri trebuie sa luati pentru eventualele probleme din viitor.
Daca solul argilos a fost tasat de-a lungul timpului (prin neantretinerea lui corespunzatoare) stratul de la suprafata se compacteaza si devine de nepatruns pentru radacini.
Acest strat trebuie spart prin sapare sistematica altfel, plantele nu se pot fixa in sol. Uneori semintele semanate nu pot rasari fie pentru ca solul de la suprafata a fost distrus (resturi adunate la suprafata datorate excavarilor) fie pentru ca e rarit (in cazul solului calcaros).
Sfat: Daca in gradina voastra solul de la suprafata nu este unul de calitate, merita sa cumparati saci cu pamant sau chiar o remorca de pamant de calitate inaintea unei plantari majore. De obicei se face o decapare (decopertare a solului pe o adancime de 15 cm) si inlocuire cu sol proaspat si de buna calitate.
Textura solului
Pentru a testa textura solului sapati o groapa cam de 10 cm si luati o mana de pamant pentru a observa daca solul contine nisip, argila de calcar alb sau gri, pietre.
Textura solului sau compozitia granulometrica = proportia in care intra in alcatuirea solului particule elementare de diferite marimi nisip, pietris, praf, argila.
Pentru majoritatea gradinarilor argila grasa (humusul) reprezinta solul ideal, acesta este o mixtura intre particule de nisip si noroi de granulatie diferita.
Humusul este un amestec de substante organice amorfe si este cea mai importanta componenta a solului, el asigura elementele pentru hrana plantelor, este un factor de protectie impotriva bolilor, mentine umiditatea pe timp de vara si permite apei sa se scurga pe timp de iarna.
Humusul se gaseste la o adancime de 20 – 30 cm si functie de cantitatea continuta in sol acestea se impart in:
- Soluri foarte sarace de culoare galben cenusie cu un continut in humus de sub 2 %
- Soluri medii
- Soluri bogate, de culoare neagra si cu un continut in humus de peste 7 %. Asta inseamna ca plantele au acces la apa necesara cresterii si dezvoltarii fara riscul ca radacinile sa putrezeasca datorita excesului de umiditate din sol.
Strangeti in pumn o bucata de pamant umed. Daca este ca muschiul sau turba (are un miros de reavan) atunci solul are un continut organic ridicat.
Frecati putin sol in palma, intre degetul mare si varful degetelor. Daca e nisipos la pipait inseamna ca are nisip in compozitie. Framantati solul si incercati sa modelati din el o minge. Daca reusiti, solul contine putin lut, daca se tot desprinde inseamna ca are in compozitie foarte putin lut.
Rulati mingea sub forma unui baton si apoi incercati sa-l indoiti si sa obtineti un cerc. Un sol moale, namolos, nu are suficient humus pentru a se lega si a forma un cerc dar un sol cu multa argila poate sa formeze un cerc.
Trebuie sa stiti ca functie de textura, solurile se clasifica in:
- soluri nisipoase
- nisipo-lutoase
- luto-nisipoase
- lutoase
- luto-argiloase
- argilo-lutoase
- argiloase
Ce plante cultivam pe solurile nisipoase si nisipo-lutoase
Primele 2 categorii de sol sunt soluri cu texturi usoare, cu un continut mare de nisip si pe care se poate cultiva morcov, fasole oloaga, mazare, gulii, salata, spanac, tomate, andive, sparanghel, sfecla rosie, ridichi, revent (rubarba).
Ce plante cultivam pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase
Urmatoarele 3 categorii sunt considerate soluri cu textura mijlocie (ideale pentru legumicultura si nu numai). Pe aceste tipuri de sol se pot cultiva toate speciile de planete legumicole cu exceptia sparanghelului.
Ce plante cultivam pe solurile argilo-lutoase si argiloase
Ultimile 2 categorii apartin solurilor grele, imbibate mai mereu cu apa iar vara, pe timp de seceta se intareste ca o caramida si prezinta crapaturi adanci.
Pe acest sol se poate cultiva bobul, reventul, brojba si varza alba, varza rosie.
Solurile cu structura glomerulara ideala sunt cele care au un raport optim intre fazele lichida (apa), solida (particule de sol) si gazoasa (aer).
Sfat: Pentru a imbunatati sau mentine structura solului destinat legumiculturii (unde se aplica irigatii cu cantitati mari de apa) este necesar ca afanarea adanca a solului sa nu se faca la aceeasi adancime in fiecare an ci sa se faca afanari mai adanci sub straturile compacte iar apoi sa lasati solul sa se aeriseasca bine inaintea pregatirii patului germinativ pentru infiintarea unei noi culturi.
Asolamentul joaca un rol important in structura solului, alegeti culturi care sa reduca la minim lucrarile solului pe perioada vegetatiei.
Cum aflam pH-ul solului
Pentru testarea “profesionista” a pH-ului solului aveti nevoie de hartie de pH si putina apa distilata.
Atentie: Apa de la robinet (plina de tot felul de chimicale si foarte calcaroasa) va poate influenta rezultatul.
Se ia o mostra de sol (bine ar fi sa luati mostre din mai multe locuri din gradina si sa le testati pe fiecare in parte, sunt sigura ca veti gasi rezultate diferite), cam 15–20 g, o cerneti, o puneti intr-un borcan curat sau alt recipient si turnati 100 ml de apa distilata.
Amestecati preparatul din cand in cand iar dupa 30 minute filtrati lichidul (utilizati hartie de filtru de cafea). Luati hartia de pH, o imbibati in apa filtrata si asteptati 30 secunde reactia, apoi comparati culoarea rezultata cu cea martor de pe ambalajul hartiei de pH.
Important: pH-ul ideal pentru majoritatea plantelor este de 6,5 – 7. Exista specii ca afin, rododendron, trandafir care prefera un sol cu pH mai mic de 6. Varza prefera un sol alcalin, la fel ca si migdalul.
Cum aflam pH-ul solului, varianta babeasca (fara hartie de pH)
Daca nu aveti hartie de pH la-ndemana, puteti testa solul babeste dar fara a sti valoarea exacta a reactiei lui ci doar daca este acid sau alcalin.
Intr-un recipient curat pune o mostra de sol (o ceasca) peste care torni o ceasca de otet alimentar obtinut din vin!! Daca apar bule de aer si pamantul sfaraie la contactul cu otetul atunci reactia solului este una alcalina (pH ˃ 7).
Daca nu se produce nici o reactie, atunci testeaza aciditatea solului astfel: amesteca o alta mostra de sol cu ½ ceasca de apa distilata pana obtii o pasta moale in care adaugi ½ ceasca de bicarbonat de sodiu. Daca pasta de noroi actioneaza cu bicarbonatul producand bule de aer atunci solul are reactie acida (pH ˂ 7).
Modificarea pH-ului solului
Modificarea pH-ului solului din gradina se poate face numai atunci cand cunosti exact valoarea reactiei solului (testul cu hartia de pH).
Procesul este unul de lunga durata (poate dura luni) si trebuie repetat in mod constant pentru a te asigura ca modificarile facute sunt permanente.
Daca solul este prea acid, corectia lui se face prin adaos de amendamente calcaroase sau cenusa din lemn.
Daca solul este prea alcalin, scaderea pH-ului se face prin adaos de sulf.
Atentie! Aveti grija cu ambele amendamente care ard!!! Nu atingeti frunzele plantelor cu el si incorporati-le bine in sol. Efectele modificarii depind de umiditate si de microorganismele existente in sol.
Testul de drenaj
La sfarsitul iernii sapati o groapa de 45 x 45 cm.
Umpleti groapa pe jumatate cu apa, apoi infingeti in mijlocul gropii un tarus/tutore/pichet si faceti un semn pe el ca sa inregistrati nivelul apei.
Acoperiti groapa cu un “capac” impermeabil si verificati nivelul peste o ora si din nou in ziua urmatoare.
Daca apa s-a scurs inseamna ca ai un sol nedrenat. Apa trebuie sa se scurga peste noapte intr-un sol mediu sau normal.
Daca apa a ramas la acelasi nivel a doua zi, acest lucru indica prezenta unui sol argilos, greu, namolos.
Trebuie sa stii ca plantele au grade diferite de rezistenta la seceta si la sol argilos.
Gradul de umiditate a solului pe timpul iernii poate determina dificultatea de adaptare a unei plante intr-un anumit amplasament.
Drenarea depinde de tipul de sol, de amplasarea acestuia si de adancimea panzei freatice din solul respectiv. Imbunatatirea unui sol greu este dificila si scumpa in acelasi timp.
Sfat: Celor cu suprafete mari de teren, pe care vor sa le valorifice prin infiintarea de culturi legumicole, plantatii de vita de vie, livezi le sugerez sa faca o cartare agrochimica profesionista (asta inseamna sa apeleze la un laborator de specialitate) inainte sa investeasca. Vor sti astfel cu exactitate ce tip de sol au si ce culturi se preteaza pe el.
Sper ca sfaturile mele v-au fost de folos si va urez spor la gradinarit!
Sursa foto:https://ziarulceahlaul.ro
Autor : Diana Chetreanu
Inginer horticultor