Fie că aţi înfiinţat o seră cu scop comercial, pentru a produce flori sau legume, fie că sera pe care o aveţi o folosiţi doar pentru consum familial, cu siguranţă problema încălzirii acestui spaţiu pe timp de iarnă este o provocare greu de gestionat din pricina costurilor destul de piperate.
Variante tradiţionale
Lansând acest subiect printre proprietarii de sere, am constatat că fiecare şi-a rezolvat problema apelând la diverse soluţii, în funcţie de buget, eficienţă, rezultate obţinute, experienţă. În mod tradiţional, încălzirea se face cu ajutorul sistemelor de încălzire pe gaz, motorină sau pe baza combustibililor solizi – lemn, cărbune, rumeguş, peleţi.
Josef Wilhelm, legumicultor german stabilit în România, are mai multe idei în privinţa încălzirii şi recomandă „folosirea unui cazan pe lemne şi calorifere de tip ţeavă (mai groasă), trase pe sub răsaduri sau pe sub mesele mobile pe care stau răsadurile în tăvi. O altă variantă ar fi acoperirea serei cu încă o construcţie metalică din ţevi, peste care să puneţi folie groasă, însă înseamnă o investiţie în plus sau pentru serele cu geam de 3 mm o soluţie mai ieftină ar fi soba cu rumeguş.“
Un alt producător, din Timişoara, spune că pe perioada de iarnă dublează partea interioară a serelor cu un strat de folie. „Acum două nopţi am avut o cădere de tensiune, dar scăderea temperaturii din seră nu a fost dramatică, am pierdut doar 5°C în 7 ore, în mare parte, cred eu, din cauza foliei de interior. Recunosc că am un avantaj, sera este destul de mare, circa 1.000 mp, dar folia ajută. Ca măsură ajutătoare am un grup electrogen pe benzină, care intră automat în funcţiune în momentul când temperatura scade sub limita critică stabilită de mine.
O alternativă ar fi montarea sub mese sau în alt loc a unui acumulator de căldură, de exemplu un cazan mare de apă bine izolat, care prin căldura acumulată să încălzească sera pe timp de noapte sau, în caz de nevoie, prin circularea apei din radiatoarele serei. În funcţie de buget, există posibilitatea de a-l combina cu un panou solar exterior.
Soluţiile alternative pot salva sera de la un dezastru
Dacă v-aţi construit sera şi vă bazaţi pe o singură sursă de încălzire, iar aceea depinde de sistemul global de furnizare a energiei electrice sau gaze, aflaţi că vă puteţi pune în pericol întreaga muncă şi banii investiţi în răsaduri. O simplă pană de curent, o avarie la sistemul electric sau de furnizare a gazelor pot pune pe butuci o afacere. Aşa a păţit şi doamna Iulia Grigore din Dâmboviţa, care chiar în perioada Sărbătorilor de iarnă, într-o duminică, a rămas fără curent electric şi s-a trezit în incapacitatea de a reacţiona atunci când vedea cum temperatura din seră scade vertiginos. „Era duminică, după ora 16.00, afară s-a întunecat, temperatura era de – 8°C, în continuă scădere şi aveam speranţe mici să revină furnizarea curentului electric. În seră, fără ventilatoare şi încălzire centrală, temperatura a scăzut destul de mult până la ora 20.00, când avaria s-a remediat şi am scăpat de emoţii“, ne-a declarat Iulia Grigore. După acea experienţă şi-a promis că se va dota cel puţin cu o butelie de aragaz şi cu un arzător până va mai strânge ceva bani pentru a-şi achiziţiona o sobă sau o centrală pe lemne.
O altă familie din Valea Ciorii, judeţul Ialomiţa, a aflat că există o rezolvare mai practică pentru astfel de situaţii. „Există nişte surse (un fel de acumulatori) folosite şi la computere, cu puteri diferite de până la 1kw/h. Acestea se interpun pe circuit, se încarcă singure când este curent electric, iar când se întrerupe curentul pompele şi ventilatoarele sunt menţinute în funcţiune automat aproximativ 2-3 ore, până la rezolvarea problemei“, spune Cătălin Stroe, capul familiei.
Aşadar, în privinţa pauzei de curent, singura soluţie este un sistem cu 2 alternative, electric-gaz sau electriclemne, cu condiţia ca varianta gaz-lemne să nu fie dependentă de curent, iar circulaţia apei din rezervor să fie făcută cu o pompă alimentată de un acumulator.
Construcţia strategică a serei salvează mulţi bani
Înainte de a porni la ridicarea serei, la fel ca şi la construcţia unei case documentaţi-vă, cereţi sfatul unui specialist, pentru că în funcţie de poziţionarea ei, a modului cum o izolaţi sau de alegerea materialelor folosite va depinde factura la utilităţi pentru încălzirea construcţiei. Din punctul de vedere al poziţionării, ţineţi cont de următorul aspect: asiguraţi-vă că aceasta primeşte suficient soare şi că nu este umbrită de casă, copaci sau de alte obiecte. O seră orientată către sud se va bucura de mai mult soare, mai multă lumină şi, implicit, mai multă căldură.
De asemenea, izolarea perfectă înseamnă mai puţine pierderi de căldură şi, deci, de bani. În cazul în care există spaţii (chiar şi foarte mici) prin care poate intra vânt sau frig ar fi bine să le acoperiţi cât mai repede. Puteţi opta pentru o spumă izolatoare pentru a repara zonele cu probleme. În acest fel, nu doar că nu va pătrunde frigul, dar căldura produsă se va menţine mai mult timp. Tot pentru a păstra această resursă valoroasă pentru plante, pe timpul iernii puteţi stoca căldura cu ajutorul apei. Aşezaţi în seră două butoaie sau găleţi negre cu apă. Soarele va fi atras de culoarea recipientelor, apa se va încălzi mai repede, iar căldura acumulată în timpul zilei va fi eliberată noaptea.
Serele semi-îngropate, o soluţie ieftină şi eficientă
Principiul este vechi, dacă ne gândim la bordeiele româneşti, la pivniţele sau beciurile noastre de toate zilele, unde vara este răcoare şi iarna cald, spaţii în care alimentele sunt păstrate în condiţii excelente. Astfel de... sisteme pot fi folosit şi astăzi cu succes. În judeţul Buzău există deja două sere semiîngropate ale unor întreprinzători chinezi, iar tehnologia a fost testată experimental şi de Staţiunea de cercetări legumicole din zonă.
Sera este unică la noi în ţară. Ea este construită la 1,5 metri adâncime, iar pământul care a fost scos pentru a face groapa a fost folosit pentru ridicarea unui perete, gros de 6 metri. Proprietarii spun că „vara aceasta înmagazinează căldura, care iarna este consumată treptat. Indiferent cât de frig este afară, nu este nevoie de curent electric şi nici de gaz pentru încălzire“. Deşi sunt construite primitiv, pe o structură din bambus, două ierni la rând temperatura în aceste sere a variat între 15°C şi 18°C, fără o sursă suplimentară de încălzire, în timp ce afară erau – 10°C – 18°C. Pornind de la această tehnologie, serele ecosolare au numai avantaje. Conform specialiştilor, costurile de exploatare şi menţinere a microclimatului sunt de 60-90 de ori mai mici faţă de serele obişnuite, iar costurile de producţie sunt de 10 ori mai reduse. În plus, într-o astfel de seră roşiile înfloresc şi se coc cu 45-50 de zile mai devreme, producţia este de 3-4 ori mai mare, iar opţiunile sunt multiple, pentru că se pot cultiva, pe lângă legume, şi peste 50 de tipuri de plante exotice, flori şi arbuşti ornamentali.
Dacă intenţionaţi să realizaţi o astfel de construcţie ţineţi cont de faptul că în România (conform STAS 6054/85) adâncimea de îngheţ este cuprinsă între 0,70-1,10 m sub nivelul solului, iar sub adâncimea de îngheţ temperatura pământului este relativ constantă, în jur de 10-12°C.
Patricia Alexandra POP
LUMEA SATULU
LUMEA SATULU