Doctorul Plantelor: buzau 1600
Se afișează postările cu eticheta buzau 1600. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta buzau 1600. Afișați toate postările

sâmbătă, 24 noiembrie 2018

Soiuri de legume romanesti pe care multi le cauta si putini le mai cultiva



M-am gandit sa abordez acest subiect fiindca exista foarte multe solicitari de seminte de legume romanesti, multe din ele gasindu-se doar la banca de gene sau la cativa fermieri batrani care au stiut sa le pastreze dar care nu mai au o denumire anume.
Ca sa poata fi diferentiate au primt denumiri dupa locul unde au fost gasite sau le-au fost date denumiri codificate (de catre cei care le-au gasit si le-au inmultit) din litere si cifre, literele reprezinta prescurtarea judetului de provenienta.
Scotocind diverse materiale pentru a va prezenta cateva din legumele roamensti cultivate odinioara am dat peste cineva din zona Buzaului care s-a hotarat sa testeze si sa cultive soiuri de legume romanesti asa ca majoritatea soiurilor prezentate sunt specifice bazinului legumicol Buzau dar am gasit soiuri vechi si din Moldova, Cluj.
Rosia oloaga de Buzau, crestere determinata, viguroasa, rezistenta la boli, pielita subtire dar rezistenta la transport, gust placut, dulce, zeama putina, fructe mari 200 – 300 g / buc.
rder-box; color: #333333; font-family: sans-serif; font-size: 18px; margin-bottom: 1.41575em; text-align: justify;"> Rosie buzoiana oloaga, crestere determinata, rezistenta la seceta si daunatori. Fruct rotund de marime medie 100 g/buc. Gust dulce, soi destinat industrializarii, este excelent pentru pasta de tomate si sucuri.
Rosii cherry traditionale, desi sunt specifice Italiei iacata ca avem si noi rosii tip cireasa cu fructe mici 2-3 cm in diametru. Plante cu crestere nedeterminata foarte rezistente si foarte productive.
Rosia gogosar – jud. Buzau, crestere nedeterminata, fructe cu forma neregulata, se aseamana cu un gogosar,de culoare rosie, gust dulce, placut si zeama putina.
Rosia de Sahateni (Jud Buzau), este o rosie cultivata in localitatea Sahateni, fructul are forma unui ardei cu 3 muchii, este alungita, carnoasa.
Solanum sisymbrifolium, crestere nedeterminata, este varietatea salbatica a tomatei, planta prezinta spini pe tulpina si pe petioli. Prezinta o buna rezistenta la seceta, boli si poate fi utilizata ca portaltoi pentru a crea alte soiuri cu rezistenta. Da, ati citit corect  tomatele se altoiesc, este o metoda moderna de a obtine plante cu fructe de o anumita marime, greutate, culoare, gust si cu anumite rezistente la boli, daunatori, seceta.
Rosie Inima de bou – jud. Buzau, plante cu crestere nedeterminata, fructele necoapte au culoare alb-verzui apoi se coloreaza in rosu, greutatea poate depasi 500 g / buc. In faza de rasad hipocotilul este roscat, prezinta pubescenta. Se lasa cam 5-7 inflorescente / planta.
Tomate SM 340 – jud. Satu Mare, crestere nedeterminata, fructe de marime medie, culoare rosie, gust placut.
Tomate SJ502 – jud. Salaj, varietate traditional locala cu crestere nedeterminata. Rezistenta la mana, fructe de marimea 5 – 8 cm, culoare rosie, gust usor acidulat, aromat si foarte suculente.
Tomate Hostezene – jud. Cluj, soi foarte vechi, crestere nedeterminata, fructe de dimensiuni mari, aplatizate, culoare rosu intens, gust dulce, aromat.
Tomate CJ 358– jud. Cluj, crestere nederminata, fructe de dimensiuni mari 5 – 9 cm cu forma de inima de bou, gust dulce, specific si foarte suculente.
Tomate albe – jud. Buzau, crestere nedeterminata, fructe cu forma aplatizata, de dimensiuni mari 6 – 9 cm, culoare galben – pal, fructe parfumate, gustoase, neacide, dulci si foarte zemoase.
Tomate AB343 – jud. Alba, crestere nedeterminata, rasadul este pubescent. Planta are in medie 9 fructe. Fructele  necoapte au culoare alb- verzui iar dupa coacere au culoarea rosie. Forma este aplatizata cu zona pedunculara adancita, diametru 10 cm, g = 380 g/ buc. Gust dulce. Sensibila la mana.
sursa foto:https://modernbuyer.ro

duminică, 19 februarie 2017

Soiuri de rosii romanesti Buzau 1600,Buzau22....


Aici voi prezenta trei categorii de rosii (tomate).
Prima categorie va fi cea a soiurilor produse de statiunile de cercetare. Unele din ele s-au pierdut de-a lungul timpului, si am fost deosebit de bucuros sa le gasesc in locuri neasteptate
A doua categorie va fi cea a soiurilor care au fost cultivate in mod traditional de anumite colectivitati de gradinari din Romania. Cel mai des, numele lor este legat de localitatea de origine sau de o persoana care le-a ingrijit cu pasiune. Se spune ca gustul adevarat al rosiilor romanesti a fost pastrat de catre cele traditionale. Culmea este ca aceste soiuri traditionale se gasesc cel mai adesea in afara tarii. E surprinzator si emotionant sa descoperi ca rosiile ‘De Tiganesti’ sunt cultivate si foarte apreciate de ani in sir de un gradinar american din Idaho. Sau ca un englez de 74 de ani e fericit ca dupa doi ani de cautari intense a intrat in posesia a catorva seminte din soiul Cernetu. Mike, asa il chiama, sustine ca sunt cele mai gustoase rosii de pe lume. O fi stiind el ceva
O sa intalniti printre traditionale si soiul ‘Lescana heart’, care are o istorie foarte interesanta. O sa vi se para ciudat, dar rosiile acestea au aparut recent intr-o gradina din Wisconsin, SUA, ca rezultat al unei mutatii accidentale. Chiar daca actul de nastere s-a petrecut peste ocean, gradinarul insusi le considera de origine romaneasca deoarece soiul de tomate modificat accidental a fost ‘Lescana beef’ despre care se spune si se stie ca este unul romanesc. Daca voi avea permisiunea, va voi povesti mai multe.
In fine, a treia categorie este a rosiilor care au o istorie lunga in gradina mea. V-am povestit despre rosiile lui paulica. Ar mai fi inca trei feluri de rosii despre care insa nu stiu mare lucru, doar ca au ceva vechime si ele. Toate aceste 4 soiuri sunt, ca sa zic asa, rosiile familiei. Americanii le zic ‘heirloom’, iar englezii ‘heritage’. Doua soiuri sunt din tipul ‘inima de bou’, iar doua gen ‘beefsteak’. Nu stiu sa va spun denumirea soiului din care provin, dar am nascocit eu niste nume frumoase si le-am botezat. Asa, d’un moft si-un pamplezir, ca sa ma pot da mare si sa ma laud cu ele.